Asta în contextul în care, după cum a relatat Profit.ro, într-un memorandum elaborat de Ministerul Justiției (MJ) și Secretariatul General al Guvernului (SGG) și aprobat recent de către Executiv se afirmă că eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj, iar acest deziderat ar trebui să se regăsească în legislația selecției și nominalizării șefilor de întreprinderi publice, precum și în cea a contractelor de mandat ale acestora.
Printre cele mai importante efecte ale crizei sanitare a fost accelerarea digitalizării atât pentru companii, cât și pentru instituțiile de stat, antreprenorii și decidenții deopotrivă realizând că nu se mai poate funcționa fără automatizarea proceselor și eficientizarea acestora.
Guvernul promite crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature, conform Planului Național de Relansare și Reziliență. De asemenea, Executivul va simplifica procedura de autorizare a înregistrării reprezentanțelor firmelor străine în Romania.
China, care și-a redus drastic legăturile cu restul lumii din cauza pandemiei, a anunțat joi că toate companiile aeriene străine vor putea relua un număr limitat de zboruri începând cu 8 iunie, ridicând de facto interdicția care îi viza pe transportatorii americani, relatează AFP.
China a avertizat vineri că va anunța o listă fără precedent de companii, grupuri și persoane care nu sunt ”de încredere” și lezează interesele companiile chineze, în timp ce o serie de tarife de retorsiune pentru importurile de bunuri americane intră în vigoare sâmbătă, transmite Reuters, citat de News.ro.
Teheranul a îndemnat sâmbătă companiile străine implantate în Iran să nu cedeze ”amenințărilor” americane cu sancțiuni și a anunțat că discută cu constructorii francezi de automobile PSA și Renault să-și păstreze activitățile în această țară, relatează AFP, preluată de News.ro.
În contextul în care anumite segmente ale opiniei publice vorbesc de ”vânzarea” țării către companii străine, o astfel de dezbatere ar trebui să țină cont că nu contează cine aduce capital în România, iar companiile străine transferă competențe și noi standarde de calitate, a declarat, marți, în deschiderea Profit Growth Forum, organizat cu sprijinul BNR, ambasadorul Austriei la București, Gerhard Reiweger.
Companiile străine au făcut investiții directe în România în valoare de 1,305 miliarde euro în primele patru luni ale acestui an, în creștere cu 23,8% față de perioada ianuarie-aprilie 2016, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Companiile străine au făcut investiții directe în România în valoare de 1,075 miliarde euro în primele trei luni ale acestui an, în scădere cu circa 22% față de perioada ianuarie-martie 2016, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Companiile străine au făcut investiții directe în România în valoare de 655 milioane euro în primele două luni ale acestui an, în scădere cu circa 1% față de perioada ianuarie-februarie 2016, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR).
Firmele private străine, deși minoritare ca număr, reprezentând doar 7,8% din totalul companiilor nefinanciare din România, generează peste 42% din valoarea adăugată și din cifra de afaceri la nivelul economiei și angajează peste un sfert din numărul total de salariați, se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare elaborat de BNR.
Cele trei provocări majore cu care se confruntă companiile străine prezente pe piața din România sunt schimbarea frecventă a legislației (menționată de 54% din repondenți), obținerea unui sprijin adecvat din partea statului (51%) și implementarea exigențelor legislative (49%), demonstrează un studiu realizat de TMF Group România. Din cauza acestui context, companiile sunt dispuse să externalizeze serviciile de asistență fiscală și contabilitate (67%), salarizare și administrare resurse umane (40%) și administrare legală (17%), pentru a se concentra asupra activităților lor de bază.